Centrul de Endometrioza al Spitalului Medicover Cluj, in parteneriat cu IFEM Endo, are misiunea de a oferi ingrijire medicala de excelenta femeilor diagnosticate cu endometrioza, printr-o abordare multidisciplinara, minim invaziva si personalizata. Ne dedicam imbunatatirii calitatii vietii pacientelor prin diagnostic precis, tratamente inovatoare si suport pe termen lung, bazate pe cele mai recente ghiduri internationale.
Membru fondator al IFEM Endo
Doctor in Stiinte in Epidemiologie
Profesor de chirurgie a endometriozei la Universitatea de Medicina din Aarhus, Danemarca
Fost profesor universitar la Universitatea din Rouen
Medic primar Urologie
Prof. Dr Nicolae Crisan
Medic primar Chirurgie generala
Dr. Gabriel Lazar
Medic specialist Obstetrica – Ginecologie
Dr. Irina Holt
Medic specialist Obstetrica – Ginecologie
Dr. Iuliana Iacoban
Medic Primar Chirurgie Generala
Dr. Radu Tudor Motocu
Medic Primar Chirurgie Generala
Dr. Radu Drasovean
Medic Primar Chirurgie Generala
Dr. Mihai Muresan
Endometrioza este o boala cronica in care fragmente de tesut asemanatoare endometrului se gasesc in afara uterului.
Aceste fragmente sunt localizate in interiorul cavitatii abdominale, unde se pot grefa pe peritoneu, o membrana subtire care acopera toate organele intraabdominale (endometrioza peritoneala sau superficiala), sau dincolo de aceasta membrana, in profunzime, unde se infiltreaza in diverse organe sau structuri anatomice (endometrioza subperitoneala).
Aceste fragmente de tesut, cunoscute sub numele de "leziuni de endometrioza", au dimensiuni diferite (de la cateva zeci de microni la cativa centimetri) si au potentialul de a creste si de a se raspandi prin focare care apar in acelasi timp cu menstruatia.
Ce este endometrul?
Endometrul este membrana mucoasa care captuseste peretele interior al uterului.
Cresterea lunara a acestuia are ca scop crearea conditiilor ideale pentru primirea unui embrion in caz de fertilizare. In absenta fecundarii, endometrul este eliminat sub formade menstruatie, iar ciclul reincepe din nou in luna urmatoare, in mod fiziologic.
In timpul menstruatiei,o parte din sange se elimina inapoi prin trompele uterine in cavitatea abdominala, unde se descompune in zilele urmatoare.
Descompunerea sangelui elibereaza fierul continut in hemoglobina, ceea ce induce un proces inflamator local.
Durerea din timpul menstruatiei, care este moderata si de scurta durata, poate fi fiziologica, legata de contractia uterina care permite evacuarea endometrului, sau de fenomene inflamatorii pelviene legate de descompunerea sangelui in cavitatea abdominala.
Mecanismul de aparitie a leziunilor de endometrioza este partial cunoscut, iar mai multe teorii incearca sa il explice. Aceste teorii sunt probabil complementare, iar numeroase cercetari stiintifice sunt in curs de desfasurare pentru a incerca sa explice mai clar originea bolii (Lagano AS, Martin DC et al, Int J Molec Science 2019).
Anumite leziuni sunt probabil legate de refluxul sangelui menstrual prin trompele uterine. La pacientele cu endometrioza, exista probabil o atasare anormala a celulelor endometriale la peritoneu.Aceasta teorie a implantarii a dominat mult timp literatura stiintifica. Ea explica aparitia foarte frecventa a leziunilor de endometrioza diseminata la femeile cu malformatii uterine care ingreuneaza sau impiedica evacuarea rapida a sangelui menstrual si cresc refluxul tubar. Pe de alta parte, aceasta teorie nu explica aparitia endometriozei la femeile cu un uter absent congenital, la tinerele adolescente sau la cazurile rare de endometrioza la barbati. Este clar ca celulele de endometrioza nu sunt pur si simplu celule transplantate din uter in abdomen si ca alte mecanisme sunt implicate in aparitia leziunilor de endometrioza.
Altele sunt probabil rezultatul unei transformari a celulelor normale (metaplazie) in celule endometriozice. Aceasta teorie poate explica aparitia chisturilor de endometrioza in ovare, precum si a leziunilor din pelvis.
Alte leziuni ar putea proveni din ramasitele embrionare, conform teoriei mulleriene.Aceasta teorie ar putea explica frecventa ridicata a leziunilor de endometrioza in spatele uterului si pe ligamentele utero-sacrale, dar nu si prezenta leziunilor de endometrioza in ovare, colon sigmoid, apendice sau pe diafragma.
In cele din urma, o teorie recenta pune accentul pe transformarile epigenetice care au loc in celulele endometriale normale, despre care se crede ca sunt responsabile de aparitia leziunilor de endometrioza intraabdominala.
Toate aceste teorii explica mecanismul de aparitiea leziunilor de endometrioza la anumite paciente, dar niciuna dintre ele nu este probabil capabila sa explice fenomenul in ansamblu.
Cresterea leziunilor de endometrioza duce la aparitia unor leziuni din ce in ce mai mari, care pot invada si infiltra organele pelvisului sau ale abdomenului: ovarele, trompele uterine, vaginul, dar si colonul, rectul, vezica urinara, ureterele, diafragma sau, mai rar, nervii sacru sau sciatic.
Aceste leziuni de endometrioza se pot comporta ca niste adevarate tumori benigne, infiltrandu-se si deformand organele si perturband functia lor normala.
Din punct de vedere didactic, leziunile de endometrioza sunt clasificate in 3 grupe majore, care pot fi asociate la aceeasi femeie. Teoretic, leziunile de endometrioza pot fi gasite oriunde in pelvis si abdomen si, mai rar, in torace.
Acestea sunt leziuni mici, superficiale, a caror adancime de invazie nu depaseste 5 mm.
Acestea pot lua diferite forme:
Leziunile superficiale, peritoneale, sunt probabil cele mai frecvente si sunt localizate in peritoneu.
Leziuni chistice ale ovarelor (endometrioame ovariene)
Sunt leziuni hemoragice care se formeaza sub parenchimul ovarian si il deplaseaza progresiv. Avand dimensiuni care variaza de la cativa mm la cativa cm, aceste leziuni nu sunt cu adevarat chisturi intra-ovariane, precum celelalte tipuri de chisturi ovariene. Ele sunt rezultatul invaginarii intraovariene a unei leziuni aflate initial la suprafata ovarului, care se invagineaza treptat in ovar.Aceasta specificitate face ca tratamentul lor chirurgical sa fie dificil, deoarece endometriomul si ovarul sunt uneori inseparabile, ceea ce poate duce la deteriorarea ovarului in timpul indepartarii chistului.
Sunt leziuni dure, fibroase, in care tesutul endometrial hormono-dependent este relativ slab reprezentat (15-20% din volumul nodulului de endometrioza). Aceste leziuni tind sa infiltreze organele din jur, comportandu-se agresiv ca niste tumori, ceea ce duce la aparitia unor forme severe, din ce in ce mai greu de indepartat. Datorita compozitiei lor fibroase, care nu este foarte dependenta de hormoni, dimensiunea nodulilor de endometrioza profunda este putin influentata de amenoree, care nu face decat sa stabilizeze boala, dar practic nu o face niciodata sa dispara. Acest lucru explica de ce pot fi intalnite la femeile aflate in post-menopauza, unde pot continua sa fie simptomatice in ciuda amenoreei definitive.
Leziunile profunde, subperitoneale (infiltratie mai mare de 5 mm)
Leziunile de endometrioza sunt responsabile de o varietate de simptome dureroase, care apar initial in timpul menstruatiei. De-a lungul anilor, aceste simptome pot fi resimtite si in afara menstruatiei, dar intensitatea lor ramane la cel mai inalt nivel in timpul sau in jurul menstruatiei. Simptomele clasice sunt durerea in partea inferioara a abdomenului (dureri pelvine), durerea in timpul actului sexual resimtita in profunzimea pelvisului, durerea la scaun sau la urinare, durerea toracica sau la nivelul umerilor si durerea in calea nervilor sciatici. Endometrioza poate duce, de asemenea, la infertilitate. Aceasta infertilitate, combinata cu simptomele dureroase mentionate mai sus, justifica cautarea endometriozei.
In majoritatea cazurilor, dismenoreea este, cronologic, primul simptom dureros, aparand adesea odata cu prima menstruatie. Ele pot duce la absenteism la scoala sau la locul de munca si se caracterizeaza prin:
Dismenoree (menstruatii dureroase)
Aceasta este dispareunie, declansata de o penetrare profunda, in general in fundul de sac posterior. Acest simptom poate avea un impact negativ asupra sexualitatii cuplului si poate reduce sansele de conceptie spontana. Acestea se pot datora endometriozei retrocervicale profunde, ligamentelor uterosacrale sau fundurilor de sac vaginale, dar si endometriozei superficiale a fundurilor de sac de Douglas sau adenomiozei.
Dispareunia profunda sau durere in timpul actului sexual
Simptomele digestive asociate cu menstruatia sunt variate si nespecifice
Exista durere in timpul defecatiei si distensie a rectului, uneori crescuta in timpul menstruatiei. Diaree catameniala sau, dimpotriva, constipatie catameniala severa, meteorism abdominal exacerbat - toate aceste semne pot sugera endometrioza, desi nu sunt specifice acesteia.Prezenta lor justifica cautarea unor localizari digestive ale endometriozei, in special in rect sau in colonul sigmoid, care impreuna reprezinta 2/3 din tulburarile digestive. Cu toate acestea, simptomele digestive se pot datora pur si simplu unui efect iritativ al leziunilor superficiale sau profunde de endometrioza asupra tractului digestiv sau asupra nervilor responsabili de activitatea contractila a acestuia.
Simptome urinare
Disuria, polakiuria diurna si nocturna, precum si impresia de a avea in mod regulat o infectie urinara (dar fara o infectie dovedita la examenul bacteriologic al urinei) in timpul menstruatiei justifica cautarea endometriozei profunde a vezicii urinare. Cu toate acestea, ca si simptomele digestive, aceste simptome urinare pot fi legate de un efect iritant al leziunilor de endometrioza.Nodulii de endometrioza profunda pot infiltra sau chiar inveli ureterele. Acest lucru poate duce la episoade de dureri de spate, dar cel mai adesea aceste leziuni raman asimptomatice pentru o perioada lunga de timp. Ele pot duce la stenoza ureterului, sau chiar la dilatarea ureterului si a pielocaliceala in amonte, complicata in cazuri extreme de atrofie renala cu zgomot redus si distrugerea completa a rinichiului. Mai rar, si in formele avansate, obstructia intestinala acuta poate fi un semn de endometrioza severa, necesitand o interventie chirurgicala de urgenta.
Alte simptome catameniale
Orice simptom dureros sau jenant care apare ciclic in acelasi timp cu menstruatia poate sugera endometrioza:
Dureri intermenstruale
Aceasta durere apare intre menstruatii si poate duce la dureri cronice, zilnice, care rezista la analgezicele obisnuite. Acestea sunt adesea asociate cu endometrioza avansata si aderentele intraabdominale, dar si cu mecanisme neuropatice asociate care fac managementul mai complex, tratamentul fiind adesea mai putin eficient.
Infertilitate
Endometrioza este un factor de risc pentru infertilitate si este intalnita la o treime dintre femeile care consulta un medic pentru infertilitate de peste un an. Mecanismele care cauzeaza infertilitatea in endometrioza, fie singure, fie in combinatie, sunt urmatoarele:
dintre femeile care sufera de infertilitate si dureri cronice au endometrioza
40
%
au viata sexuala afectata de boala
48
%
considera ca cariera lor profesionala a fost afectata de aceasta boala
45
%
Diagnosticul de endometrioza este in primul rand clinic. Un examinator experimentat va putea sa puna diagnosticul in majoritatea cazurilor cu mult inainte de efectuarea oricaror examene paraclinice, datorita interogatoriului si a unui examen clinic meticulos si tintit.
Acesta este fundamental si adesea suficient pentru a pune diagnosticul. Scopul este de a lega cronologia simptomelor dureroase de debutul menstruatiei. De asemenea, trebuie sa caute simptomele mentionate mai sus (dureri pelviene, dispareunie, simptome digestive si urinare etc.).
Scopul examinarilor suplimentare este de a evalua gravitatea bolii (evaluarea extinderii) si de a sugera un tratament adecvat. Acestea trebuie sa fie efectuate de radiologi cu experienta in endometrioza. Rezultatele normale nu exclud diagnosticul, in special in cazul endometriozei superficiale.
Consultul
Examinarea abdominala
In general, provoaca dureri nespecifice (palparea sensibila a cadrului colonic sau a pelvisului). Cu toate acestea, atunci cand este efectuata in timpul unei crize dureroase, poate mima un abdomen chirurgical. In plus, anumite complicatii rare pot duce in mod real la un abdomen chirurgical (ocluzie, colica renala).
Examinarea cu speculum
Trebuie efectuata cu atentie, deoarece contactul cu fundul de sac vaginal vaginala este in general dureros. Este adesea normala, dar poate dezvalui un nodul de endometrioza profunda care infiltreaza vaginul, sub forma unei retractii fibroase sau a unor microchisturi negre.
Este esential, deoarece poate confirma diagnosticul de endometrioza profunda, dar nu poate fi efectuata la o pacienta virgina. Exista mai multe lucruri care trebuie cautate la palpare:
Tuseul vaginal
Tuseul rectal
Este deosebit de util in cazurile in care se suspecteaza noduli profunzi de endometrioza retrocervical si poate fi utilizat pentru a evalua prezenta infiltratiei rectului sau a parametrului.
Examinari paraclinice
Ecografia
Ecografie pelvina endovaginala
Ecografia este considerata a fi investigatia imagistica de prima linie si este foarte eficienta in mainile unui radiolog sau ginecolog expert. Aceasta poate identifica:
Ecografia abdominala
Poate fi utilizata pentru a diagnostica anumite complicatii ale endometriozei, cum ar fi stenoza ureterala cu dilatare pielocaliceala, atrofia renala, endometrioza intraabdominala extinsa cu acumulare de ascita etc.).
Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)
IRM este o examinare extrem de eficienta care permite nu numai diagnosticarea, ci si cartografierea precisa a leziunilor de endometrioza intrapelvina si intraabdominala. In practica noastra, este practic indispensabila inainte de orice tratament chirurgical si ne permite sa identificam:
Alte teste pot fi indicate in cazurile severe, in functie de localizarea leziunilor de endometrioza observate la ecografie si RMN.
Printre acestea se numara ecografia endorectala si coloscannerul in cazul endometriozei colorectale, cistoscopia, uro-CT sau uro-RMN in cazul endometriozei tractului urinar, RMN si/sau CT-ul diafragmei in cazul endometriozei diafragmatice. Niciun test biologic nu este specific. O crestere a nivelului CA125 poate fi observata in cazurile de endometrioza ovariana sau peritoneala difuza, dar acest test nespecific nu face parte din bilant.
In prezent, se desfasoara cercetari pentru a identifica un marker sangvin care ar putea indica daca o femeie sufera sau nu de endometrioza printr-un simplu test de sange.
Cu toate acestea, laparoscopia nu este esentiala pentru initierea tratamentului medical la pacientele la care endometrioza este puternic suspectata in urma examenului clinic si a studiilor imagistice. Ea trebuie rezervata situatiilor de indoiala diagnostica si, prin urmare, nu este recomandata in simplul scop de a confirma examenele imagistice atunci cand acestea sunt foarte revelatoare.
In prezent, laparoscopia este rezervata in principal pentru tratamentul leziunilor de endometrioza.
In cazurile de infertilitate, poate fi utilizata pentru a clasifica prognosticul in conformitate cu AFSr (American Fertility Society revised) si, uneori, pentru a trata leziunile superficiale.
Daca este necesar, se poate pune un diagnostic definitiv prin explorarea cavitatii abdominale cu biopsie tintita si analiza anatomopatologica.
Laparoscopie
Un eveniment major in domeniul endometriozei este introducerea, in 2022, a testului de saliva pentru endometrioza. Bazat pe lucrarile stiintifice ale profesorului Bendifallah si produs de compania franceza ZIWIG, testul salivar se mandreste cu o sensibilitate si o specificitate excelente, permitand sa separe femeile cu endometrioza de cele fara endometrioza cu un risc scazut de eroare.
Testul de saliva
Testul identifica o semnatura compusa dintr-o combinatie de 109 microARN-uri, dezvoltata prin combinarea a doua tehnologii, si a fost evaluat in doua studii clinice prospective, unul monocentric si unul multicentric. Metoda de diagnosticare este promitatoare si deschide perspectiva unor teste de diagnosticare mai rafinate, capabile sa prezica diferitele subtipuri de endometrioza si sa permita adaptarea strategiilor de prevenire mai indeaproape la riscul in evolutie al fiecarui subtip, asa cum s-a intamplat deja in cazul cancerului de san.
Locul testului de saliva in raport cu testele imagistice nu a fost inca definit in mod clar de catre HAS, dar rambursarea de catre CPAM va fi testata incepand din 2025.
RMN
In prezent, singurul principiu de tratament medical este blocarea menstruatiei, folosind medicamente care imita fie sarcina, fie menopauza (cele doua perioade fiziologice de absenta a menstruatiei din viata unei femei adulte).In marea majoritate a cazurilor, aceasta strategie permite oprirea dezvoltarii leziunilor de endometrioza si reducerea simptomelor dureroase, desi nu le face sa dispara.
Scopul interventiei chirurgicale este de a rezeca sau distruge leziunile de endometrioza si de a repara organele afectate, pentru a trata durerea si infertilitatea. Amenoreea pe termen lung dupa operatie ajuta la prevenirea recidivelor.
Echipa de specialisti din cadrul Centrului de Endometrioza IFEMEndo Medicover Cluj ofera solutii integrate de diagnostic si tratament. De asemenea, Centrul asigura pacientelor conditii de cazare la standarde inalte de confort.
Cu toate acestea, deoarece blocheaza ovulatia, tratamentul medical actioneaza si ca un contraceptiv si trebuie intrerupt la femeile care doresc sa ramana insarcinate.
Endometrioza este o patologie cronica, cu potential de a evolua in functie de ritmul menstruatiei, acoperind perioada de la pubertate pana la menopauza. Se poate prezenta sub numeroase forme, fara o corelatie stransa intre severitatea leziunilor si simptome. Aceste caracteristici ale bolii sunt argumente in favoarea unui management individualizat al pacientelor, bazat pe simptome, localizarea leziunilor, dorinta de sarcina, dar si pe riscurile si efectele adverse ale tratamentelor.
Managementul endometriozei dureroase poate fi tratata doar cu medicamente sau in combinatie cu interventia chirurgicala.Tratamentul infertilitatii datorate endometriozei poate fi tratat prin tehnici de reproducere asistata medical si/sau prin interventie chirurgicala.
Endometrioza poate fi tratata fie prin interventie chirurgicala, fie prin terapii medicale, dar cel mai adesea printr-o combinatie a celor doua.
Deoarece originea si mecanismele de dezvoltare a endometriozei sunt insuficient cunoscute, nu exista un tratament medical indreptat in mod specific impotriva celulelor endometriotice.
Tratamentul medical necesita obtinerea amenoreei si are 2 obiective principale:
80
%
dintre femeile operate de endometrioza colorectala raman insarcinate in decurs de 5 ani de la operatie
dintre femeile operate de endometrioza colorectala nu au dismenoree la 5 ani dupa operatie
47-56
%
dintre femeile operate de endometrioza colorectala nu au dispareunie la 5 ani dupa operatie
66-72
%
Intrebari frecvente
1. Cat dureaza o interventie chirurgicala pentru endometrioza?
Durata unei operatii depinde de complexitatea bolii in fiecare caz in parte, de istoricul chirurgical anterior al pacientei (care poate fi responsabil pentru aderentele care ingreuneaza operatia) si de numarul de proceduri care trebuie efectuate (de exemplu, o operatie care include o rezectie rectala si o rezectie a ureterului va dura mult mai mult decat una care include doar una dintre aceste doua proceduri). Cu titlu de exemplu, o extirpare discoida a rectului dureaza aproximativ o ora, o rezectie colorectala sau o extirpare a diafragmei cu ajutorul unui robot dureaza aproximativ o ora si jumatate, o interventie chirurgicala la nivelul plexului sacral aproximativ doua ore. Cazurile cele mai dificile pot dura mai mult, uneori 6 sau 7 ore.
2. Cat timp dureaza spitalizarea?
Spitalizarea dupa o operatie de endometrioza, inafara de complicatiile postoperatorii, dureaza in general intre 1 si 3 zile.
3. Este normal sa sangerezi dupa operatie?
Interventia chirurgicala pentru endometrioza are loc, de obicei, in spatele uterului, ceea ce inseamna ca chirurgul trebuie sa antepuna uterul pentru a putea lucra in siguranta. Anteversia se realizeaza prin introducerea unei canule in uter, ceea ce permite, de asemenea, efectuarea unui test de permeabilitate tubara. Manipulatorul este indepartat la sfarsitul procedurii. Cu toate acestea, contactul cu mucoasa uterina poate duce la sangerari in zilele care urmeaza operatiei. Aceasta sangerare nu este de obicei insotita de durere si se opreste spontan dupa 24 sau 48 de ore.
4. Cat timp dureaza durerea acuta cauzata de operatie?
Durerea acuta este cauzata de inflamatia care insoteste fiecare interventie chirurgicala, in special cele mai complexe. Acestea pot dura de la 1 zi pana la cateva saptamani. Este important sa se ia un tratament sistematic cu analgezice pentru a preveni aparitia acestor dureri, care sunt o sursa de anxietate. In timpul consultatiei preoperatorii, vi se va da o reteta pentru analgezicele de care veti avea nevoie dupa ce veti parasi clinica, astfel incat sa le puteti procura din timp.
Semnele unei evolutii postoperatorii anormale sunt specifice fiecarui tip de interventie chirurgicala si va vor fi explicate in detaliu inainte de a parasi clinica. Cu toate acestea, exista un semn care trebuie luat in considerare, deoarece aparitia sa justifica contactarea noastra fara intarziere, indiferent de tipul de interventie chirurgicala efectuata: febra, mai exact o temperatura intrarectala de peste 38°C.
Adresa
Program Spital
Spitalul Medicover Cluj
Strada Principala, Nr. 323T, Suceagu 407062
Ambulator
Luni - Vineri: 08:30 - 18:00
Internari
Luni - Vineri: 8:30 - 13:00
Copyright © Medicover Romania 2025 All Rights Reserved.
L - V:
S - D:
